Filehost.ro - gazduire fisiere
Republica Utopia
Forum de discutii in probleme sociale si politice Republica Utopia Asigura exprimarea libera a gandurilor dumneavoastra in domeniile amintite sau in orice domeniu doriti cu conditionarea urmatoare Intotdeauna sa existe in exprimari respectul pentru partenerul de discutii si pentru toti ceilalti Sa existe intotdeauna respectul pentru libertatea si demnitatea tuturora din jurul dumneavoastra
Nou pe simpatie:
Kitana
Femeie
25 ani
Bucuresti
cauta Barbat
25 - 48 ani
Republica UtopiaReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
Republica Utopia / Eu, Tu, Ea, El, ce facem ???? /

Castigam ceva?

Pagini:  1 2  
#11
kofilm
Administrator
Postari: 2163
Ucraina - interfaţa europeană a Rusiei

Ilustrativă în acest sens este poziţia Ucrainei. Al doilea stat din punct de vedere demografic din fostul spaţiu al URSS (52 milioane de locuitori) şi-a proclamat printre primele independenţa. Din punct de vedere politic, Ucraina îşi doreşte independenţa, dar, în acelaşi timp, ea are o acută dependenţă energetică faţă de Rusia. Ucraina se zbate în acest paradox, iar ultimele sale evoluţii se pare că o apropie de Rusia.
Vom insista puţin asupra Ucrainei, întrucât are o poziţie geopolitică foarte importantă: ea reprezintă interfaţa europeană a vechiului imperiu. “Nu poate fi subliniat îndeajuns faptul că, fără Ucraina, Rusia încetează să fie un imperiu, dar, împreună cu Ucraina mai întâi amăgită şi, apoi, subordonată, Rusia devine automat un imperiuâ€Â? (Z. Brzezinski, “Parteneriatul prematurâ€Â?, în “Europa Centrală şi de Est în ciclonul tranziţieiâ€Â?, pag. 290). O ţară de dimensiunile Ucrainei cu poziţia sa geopolitică nu se poate desprinde de vechea legătură economică decât cu un efort financiar foarte mare pe care acum nu şi-l poate în nici un fel permite. Pe fondul unei tranziţii complicate, în care reforma nu a fost condusă, potrivit specialiştilor, foarte bine, Ucraina a ajuns să aibă o datorie de zeci de miliarde de dolari faţă de Rusia. Fostul ministru de externe al Rusiei, Andrei Kozârev, în faţa unor comentarii de tot felul şi, probabil, a presiunilor vestice, a avut o apreciere neiertătoare: “În CSI, totuşi, chiar şi un stat mare şi dezvoltat economic precum Ucraina nu poate să se descurce în afara unor legături strânse cu Rusia. Există o alternativă? Este Occidentul pregătit, de pildă, să plătească pentru petrolul şi gazele livrate de către Rusia Ucrainiei, Georgiei şi statelor din CSI sau să preia plata către Rusia a miliardelor de dolari, cât reprezintă datoria Ucrainei? Iată de ce rolul şi responsabilităţile speciale ale Rusiei în cadrul fostei Uniuni Sovietice trebuie avute în minte de către partenerii occidentali şi sprijiniteâ€Â? (Andrei Kozârev, “The Lagging Partnershipâ€Â?, citat în Introducerea la “Europa Centrală şi de Est în ciclonul tranziţieiâ€Â?).
Ecuaţia geopolitică a Ucrainei este, poate, cea mai complexă dintre toate republicile unionale. Pledează pentru acest lucru existenţa celor aproape zece milioane de ruşi care trăiesc în această ţară. Faptul că Ucraina deţine Crimeea, ţinut rusesc, locuit în majoritate de ruşi, făcut cadou de către Hruşciov în 1954 cu ocazia împlinirii a trei sute de ani de la unirea Ucrainei cu Rusia. Iar cine deţine Crimeea, deţine o poziţie cheie la Marea Neagră. Mai presus de toate, aceste ţări au un trecut comun de aproape 350 de ani care nu poate fi şters în câţiva ani. Cum spuneam, foarte importantă din punct de vedere geopolitic este poziţia Ucrainei care “ocupăâ€Â? ieşirea fostului imperiu spre Europa. De aceea, “transformarea ei dintr-o prelungire europeană a Rusiei într-o barieră a Rusiei spre Europa va fi foarte greu de acceptat de către Moscovaâ€Â? (P. Dobrescu, “Nu este loc de utopieâ€Â?, în volumul “Europa Centrală şi de Est în ciclonul tranziţieiâ€Â?).
Dintre celelalte republici unionale o situaţie ceva mai clară au republicile baltice. Sunt singurele care nu au aderat la CSI. Ele doresc să restabilească legăturile lor istorice: Estonia cu Finlanda, Letonia cu celelalte ţări scandinave, Lituania cu Germania şi Polonia. Ca suprafaţă ele sunt, fiecare, de mărimea Austriei sau Ungariei, dar populaţia este de 1,6 milioane (Estonia), 3,7 milioane (Lituania), 3,5 milioane  (Letonia).


_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf

 
   
#12
kofilm
Administrator
Postari: 2163
Există două tipuri de probleme delicate în cazul acestor ţări: ele exportau către celelalte foste republici unionale cca. 50% din Produsul Intern Brut. Prin urmare, un interes economic foarte important le face să menţină legăturile comerciale cu fostul spaţiu sovietic. ÃŽn acelaşi timp, obiectivul politic declarat este să diminueze aceste legături şi să intre în spaţiul de influenţă occidental. Din punct de vedere strategic, aceste ţări sunt semnificative pentru Rusia, întrucât pe teritoriul lor trec rute comerciale foarte importante. ÃŽn plus, porturile ruseşti de la Baltică sunt îngheţate pe timpul iernii. Desprinderea acestor state accentuează situaţia Rusiei de “înfundătură continentalăâ€Â?. Ne explicăm astfel de ce Rusia se împotriveşte tentativelor de integrare a acestor state în structurile occidentale. Ne explicăm şi de ce Occidentul a manifestat oarecare prudenţă în încurajarea tendinţelor de desprindere.
Toate cele trei ţări baltice au fost invitate să înceapă negocierile privind integrarea în Uniunea Europeană (Estonia din 1998, Lituania şi Letonia din decembrie 1999, în urma summit-ului de la Helsinki). Şi Rusia ca atare doreşte o apropiere de Uniunea Europeană. ÃŽn ceea ce priveşte integrarea în structurile de securitate, lucrurile stau cu totul diferit. Şi nu credem că în perioada imediat următoare ar fi şanse pentru integrarea acestor state în NATO. După Ucraina, statele baltice reprezintă al doilea punct de conflict între Rusia şi NATO.


Butoiul cu pulbere al Caucazului

O să insistăm puţin şi asupra poziţiei statelor din Caucaz, pentru că fiecare dintre ele prezintă serioase dificultăţi în tentativa de a obţine independenţa. Este semnificativă în acest sens situaţia Georgiei. Georgia se învecinează cu Marea Neagră unde are două porturi: Suhumi şi Batumi. Pe de altă parte, valoarea poziţiei geopolitice a Georgiei a crescut datorită descoperirilor de resurse petrolifere în Marea Caspică, această ţară situându-se pe unul dintre drumurile pe care petrolul ar putea ajunge la Marea Neagră şi de aici spre Europa.
Georgia este o ţară relativ mică, are o suprafaţă aproximativ egală cu cea a Irlandei pe care trăiesc 5,5 milioane de locuitori. Cu o pauză de câţiva ani, imediat după primul război mondial, ea a fost de la începutul secolului al XIX-lea integrată Rusiei.
Până în 1990 avea un nivel de trai peste media republicilor unionale. Ea producea cele mai bune vinuri din fosta URSS şi avea un export masiv întrucât fostul imperiu nu avea o producţie proprie cât de cât îndestulătoare. ÃŽn plus, gruzinii erau buni comercianţi şi ei erau particularii care aprovizionau piaţa Moscovei cu zarzavaturi (erau consideraţi un fel de “milionari socialiştiâ€Â?). De la acest nivel, în 1995 locuitorii capitalei - Tbilisi - nu aveau apă caldă decât de două ori pe săptămână câte două ore. Amintim acest lucru pentru a vedea cum simt, cum pot percepe oamenii obişnuiţi premisele tranziţiei şi cum se poate explica apariţia unor orientări nostalgice.
Georgia s-a proclamat independentă în 1991, iar primul preşedinte care a câştigat alegerile a fost Zviad Gamsakurdia. Din 1992 puterea a fost preluată de Eduard Şevardnadze, fostul ministru de externe al URSS. Se părea că Georgia va deveni cu adevărat independentă. Numai că pe teritoriul său au izbucnit – la timp, am spune – mişcări de independenţă a unor provincii.


_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf

 
   
#13
kofilm
Administrator
Postari: 2163
Prima a fost cea iniţiată de Osetia de Sud. Osetinii, popor din Caucaz, trăiesc în două provincii: Osetia de Nord integrată Federaţiei Ruse (600 mii de locuitori), şi Osetia de Sud (100 mii de locuitori dintre care 65% osetini şi 30% gruzini) care face parte din Georgia. Osetia de Sud îşi proclamă independenţa. Georgia declară neconstituţionalitatea hotărârii. Izbucneşte un conflict militar care ia sfârşit doar în 1993, când Georgia aderă la CSI, prilej cu care dobândeşte sprijinul Moscovei în soluţionarea conflictelor interne. ÃŽn mai 1996, se semnează Memorandumul ruso-gruzino-osetin cu privire la asigurarea securităţii şi încrederii între părţi.
Cumva după acelaşi scenariu are loc şi conflictul din Abhazia - republică autonomă a Georgiei, situată pe litoralul Mării Negre (540 mii de locuitori dintre care 17% abhazi, 43% gruzini şi 17% ruşi) având capitala la Suhumi. Abhazia îşi declară independenţa, Tbilisi nu recunoaşte hotărârea, izbucneşte conflictul armat, abhazii fiind sprijiniţi de “voluntariâ€Â? din Caucazul de Nord. Cert este că la 14 mai 1994 a fost semnat la Moscova un acord de încetare a focului în zona conflictului georgiano-abhaz care prevede crearea unei zone de securitate unde să fie dislocate forţe de menţinere a păcii ale CSI. ÃŽn 1996, Georgia şi Abhazia au convenit “prelungirea mandatului trupelor ruseâ€Â?.
Deci, republicile unionale sunt supuse şi unor presiuni de felul acesta din partea Moscovei. Şi ele nu au de ales. Acceptă medierea Moscovei, acceptă trupe ruseşti pentru a-şi salva existenţa statală. Pe de altă parte, exemplul dat arată cât de complicată este situaţia nu numai în Caucaz, ci în mai toate republicile unionale. Fiecare republică are “pungi de populaţieâ€Â? de altă etnie care pot repede deveni masă de manevră. De aceea, problema independenţei acestor republici faţă de Rusia este foarte complicată şi trebuie tratată cu mare prudenţă şi, am spune, cu înţelegere.
Armenia nu are ieşire la mare sau la alte căi de comunicaţie importante. Trei dintre cele patru ţări cu care se învecinează sunt islamice (Turcia, Azerbaijan şi Iran), iar de Georgia este despărţită de un munte traversat numai de o cale ferată care nu poate transporta mai mult de o pătrime din comerţul ţării. Poziţia sa este izbitor de asemănătoare cu cea a Nepalului sau Lesoto - deci fără acces direct la o cale de comunicaţie importantă. De aceea, o bună relaţie cu Moscova este principala soluţie de supravieţuire.
Cea mai mare ţară caucaziană - Azerbaijanul (8 milioane locuitori) - a suferit mult în urma conflictului din Nagorno Karabah pentru că a fost întrântă de o ţară mai mică (Armenia) şi pentru că a pierdut un important teritoriu. Regiunea Nagorno Karabah (Karabahul de munte) a fost o enclavă în cadrul Azerbaijanului. Cei 190 de mii de locuitori ai săi erau în proporţie de 80% armeni şi 20% azeri. ÃŽn 1920, congresul armenilor din Nagorno Karabah decide unirea acestei zone cu armenii. La intervenţia lui Stalin, acest teritoriu este cedat Azerbaijanului. Am menţionat acest lucru pentru că era o practică imperială - pe care nu au practicat-o numai ruşii, dar în care Stalin a înregistrat adevărate performanţe - de a face asemenea împărţiri şi reîmpărţiri care să creeze potenţiale surse de conflict. Deci, în cazul Moldovei de peste Prut, Stalin a luat nordul şi sudul ţării şi le-a dat Ucrainei, creând mari complicaţii ulterioare. ÃŽntr-un mod asemănător a procedat în cazul Osetiei, a ţinutului Nagorno etc.
La sfârşitul deceniului al IX-lea au loc demonstraţii ale armenilor din enclavă în favoarea unirii cu Armenia. Se ajunge la conflict deschis. ÃŽn primăvara lui 1993 se declanşează ofensiva etnicilor armeni în urma căreia sunt deschise două coridoare de


_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf

 
   
#14
kofilm
Administrator
Postari: 2163
legătură cu Armenia şi este cucerit 10% din teritoriul azer. Cu un an mai târziu are loc un gen de reglementare, un acord semnat de părţile implicate la Moscova.
Azerbaijanul este o ţară vecină cu Iranul (de altfel pe teritoriul său trăiesc mulţi iranieini). Pe de altă parte, importanţa acestui stat a crescut odată cu descoperirea rezervelor de petrol din Marea Caspică. Frustrat de victoria armeană, precum şi de sprijinul sovietic implicit acordat Armeniei în timpul conflictului, Azerbaijanul dezvoltă legături vizibile cu Occidentul (mai ales cu SUA). De altfel, şi ţările occidentale au tot interesul să amplifice cooperarea cu Baku. De aceea traiectoria acestei ţări va fi, fără îndoială, ascendentă.
Plină de necunoscute este şi evoluţia ţărilor din Asia Centrală. Au înalte rate de creştere a populaţiei şi, în acelaşi timp, sunt printre cele mai sărace republici ale fostului spaţiu sovietic. Rolul lor clasic în vechea diviziune socialistă a fost acela de a produce materii prime. Foarte important între aceste state este Uzbekistan. Cu o populaţie de 24 de milioane şi o suprafaţă mai mare decât a Germaniei şi mai mică decât a Franţei, beneficiind de o conducere realistă şi hotărâtă, Uzbekistanul a consemnat în ultimii ani ritmuri de creştere economică. El se detaşează între cele patru ţări. Dar aceste ţări suferă două tipuri de influenţe cu semnificaţii geopolitice de netăgăduit: influenţa ţărilor musulmane situate la sud - şi influenţa Chinei situată la vest.


_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf

 
   
#15
kofilm
Administrator
Postari: 2163
Asociatia de neprietenie din Universitatea „Babes-Bolyai“Cosmin Popan(400 vizualizari)
--------------------------------------------------------------------------------
Dupa ce conducerea universitatii a refuzat infiintarea unor noi facultati cu predare in limba maghiara, Comitetul de Initiativa Bolyai propune boicotul senatului universitatii clujene pina cind structura ei va include si facultati de stiinte naturale, sociale, respectiv umaniste cu predare in limba maghiara. Acesta ar fi primul pas spre reinfiintarea Universitatii Bolyai. Partea romana contesta legitimitatea comitetului si considera ca multiculturalitatea nu trebuie sa fie sinonima cu segregarea. O decizie in aceasta problema urmeaza sa fie luata chiar in aceasta saptamina.
Comitetul de Initiativa Bolyai doreste constituirea a trei facultati cu predare in limba maghiara. Profilul acestora ar urma sa fie stiintele naturale, sociale, respectiv umaniste. „Babes-Bolyai“ se considera insa suficient de multiculturala si nici nu vrea sa auda de doleantele partii maghiare.

Kovács Lehel, vicepresedinte in cadrul Comitetului de Initiativa, afirma ca o cerere de infiintare a unei universitati maghiare exista de 15 ani in agenda comunitatii maghiare si in programul UDMR. „Nu avem autonomie decizionala si nici financiara decit in cazul celor citeva facultati care sint separate“, spune Kovács. In opinia sa, aceasta ar eficientiza inclusiv procesul didactic, in prezent „linia maghiara avind o programa si subiecte de licenta comune cu linia romana“. „O universitate de stat in limba maghiara este mai mult decit o institutie de cercetare si formare profesionala, aceasta putind ajuta la dezvoltarea comunitatii maghiare“, mai spune Kovács. In viziunea lui, o eventuala Universitate Bolyai ar urma sa formeze impreuna cu actuala Universitate un consortiu, infrastructura si cadrele didactice urmind sa activeze in comun.

Fara statut juridic

„Colegiul academic, unde se iau deciziile universitare, are un vicepresedinte maghiar, inclusiv la nivelul conducerii existind doi prorectori maghiari.

La fel, exista facultati cu catedre in care maghiarii au o pondere semnificativa“, spune in replica purtatorul de cuvint al Universitatii „Babes-Bolyai“, Ovidiu Pecican. El acuza si lipsa de statut juridic a Comitetului de Initiativa Bolyai si considera ca acesta „face o serie de declaratii care indica o radicalizare a abordarii problemei. Multiculturalismul nu trebuie in nici un caz inteles ca si segregare“. „Nu intelegem de ce ar fi necesar sa distrugem singura univesitate multiculturala din Romania pentru a infiinta o alta universitate. Ea poate fi infiintata de alte foruri decit cele care conduc institutia noastra: partide politice, presedintie, guvern“, adauga Pecican.

O actiune simbolica

Marius Lazar, sociolog si profesor la UBB, crede ca ratiunile pentru care se doreste infiintarea unei universitati maghiare sint pragmatice si simbolice. „Impartirea Universitatii «Babes-Bolyai» in doua e destul de problematica, aici intrind in discutie inclusiv repartizarea patrimoniului. Bolyai este, pe de alta parte, un simbol puternic al intelectualitatii maghiare. Sint grupari care incearca sa creeze o presiune si asupra UDMR-ului, si asupra statului roman. Nu nevoia de invatamint in maghiara este nesatisfacuta“. •

Tandem cu forta

Universitatea Bolyai a activat in perioada 1945-1959 paralel cu Universitatea Babes. Dupa aceasta perioada, institutia maghiara a fost lichidata prin unificarea fortata cu Universitatea Babes si prin infiintarea Universitatii „Babes-Bolyai“, cu predare facuta in mare parte in limba romana. „La actul de unificare a celor doua universitati, un rol important l-au jucat atit Ceausescu, cit si Iliescu“, spune Miklos Bakk, politolog si cadru didactic al universitatii clujene. Controversele actuale se bazeaza si pe toate aceste antecedente.


_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf

 
   
#16
kofilm
Administrator
Postari: 2163
RECOMANDARE FINANCIARĂ
Comisia Europeană vrea ca Guvernul să ţină seama de FMI
Economie

 

Guvernul trebuie să reia prietenia cu Fondul Monetar Internaţional, dacă nu vrea să aibă surprize la raportul din luna mai. Avertismentul vine chiar din partea comisarului european pentru afaceri economice, care s-a declarat nemulţumit de evoluţia economiei româneşti.

Analiştii economici sunt de părere că Executivul nu trebuie neapărat să strângă relaţia cu FMI, dar trebuie să-i urmeze recomandările, pentru că derapajele economice semnalate sunt evidente.

Negocierile cu FMI au îngheţat în toamna lui 2005 în principal din cauza neînţelegerilor pe marginea nivelului deficitului bugetar. Atunci Guvernul a spus că, de fapt, nici nu mai are nevoie de îndrumările Fondului. Comisia Europeană vine, însă şi sugerează că poate ar trebui să se răzgândească.

"Ne uităm atent la analizele FMI pentru că le considerăm foarte serioase şi riguroase. Ne consultăm cu ei şi luăm în considerare ce spun, iar relaţia Guvernului cu Fondul trebuie îmbunătăţită", a declarat comisarul european pentru afaceri economice, Joaqiun Almunia.

ÃŽn opinia comisarului, apropierea de FMI este necesară pentru că Guvernul a luat decizii fiscale greşite.

"Decizia privind reducerea impozitelor, de anul trecut, n-a fost o decizie bună. Are efecte negative şi sper că în viitor atât baza de impozitare, cât şi nivelul impozitelor vor fi puse în acord cu necesarul cheltuielilor bugetare. Dacă nu, cred că România va trece prin momente dificile", a mai spus Almunia.


_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf

 
   
#17
kofilm
Administrator
Postari: 2163
Marile intreprinderi sunt seduse de dezvoltarea externa
2 martie 2006


Directorii marilor companii asaza din ce in ce mai des dezvoltarea internationala in fruntea prioritatilor. Aceasta observatie a fost relevata de o ancheta anuala realizata de catre The Economist Intelligence Unit si preluata de cotidianul francez Le Figaro. Potrivit majoritatii celor 555 de directori intervievati, increderea in dezvoltarea economica pe urmatorii trei ani se situeaza la cote foarte bune, iar asta in special datorita rezultatelor obtinute pe pietele externe si a sperantelor de crestere cu o treime a vanzarilor externe, pana la cel putin 41,5%.
In raport cu anii precedenti, se mai poate spune ca numarul celor care doresc sa isi intensifice actiunea la nivel international s-a dublat.
Pe de alta parte, factorul cu cea mai mare influenta asupra dezvoltarii acestor companii pare a fi, potrivit studiului The Economist Intelligence Unit, cererea din tarile aflate in curs de dezvoltare. Aceasta se considera ca va avea o greutate de aproximativ 39% in cererea globala in urmatorii trei ani.
Zona Asia-Pacific continua sa fie vazuta in acest sens ca fiind cea mai promitatoare (66% dintre cei intervievati considerand-o astfel). In urma sa se afla Europa Centrala si de Est (30%).

Cercetare si dezvoltare

Daca regiunea Asia-Pacific constituie astazi o deschidere pentru majoritatea tarilor dezvoltate, ea are totodata si vocatia de a deveni ceea ce studiul citat numeste un ''laborator stiintific''.
''Printre repondenti, cei mai numerosi sunt cei care dezvolta in paralel sau au intentia de a dezvolta activitati de cercetare si dezvoltare precum, spre exemplu, activitati proprii sectorului financiar si resurselor umane'', precizeaza studiul.
Aceasta tendinta le va permite tarilor emergente sa recupereze treptat intarzierea lor in sectoarele strategice.
Cele mai promitatoare domenii par sa fie, in aceste conditii, sanatatea si biotehnologia (68% dintre raspunsuri), pe cand domeniul automobilistic nu este citat decat de 4% dintre intervievati.
In acest mediu, majoritatea oamenilor de afaceri sunt interesati in primul rand de cresterea cotei de piata (53%), cresterea cifrei de afaceri (50%) si reducerea cheltuielilor (41%). Toate aceste cifre sustin faptul ca intreprinderile care isi delocalizeaza activitatea in tarile in curs de dezvoltare nu se orienteaza dupa costurile reduse. Aceste intreprinderi evoca in primul rand necesitatea de a ''deservi clientela la o scara mondiala'', de a ameliora calitatea operationala si de a accelera productia.
Pentru a castiga noi clienti, directorii intervievati au evocat drept prioritate absoluta optimizarea activitatilor de vanzare si de marketing (49%), respectiv ameliorarea gestiunii si a raporturilor cu clientii (43%).

279945
Sursa: Curierul National


_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf

 
   
#18
kofilm
Administrator
Postari: 2163
Planul B 2.0. Salvarea unei planete sub presiune si a unei civilizatii in impas
10 martie 2006



Cresterea economica mondiala confruntata cu distribuirea si saracirea resurselor, adancirea decalajelor, reasezarea pozitiilor competitorilor pe piata si tensiunile generate de deteriorarea mediului, fenomene inter-relationate analizate in cartea lui Lester R. Brown, Planul B 2.0. Salvarea unei planete sub presiune si a unei civilizatii in impas (trad. rom., Editura Tehnica 2006), sunt puse de senatorul Ion Iliescu in raport direct cu problematici actuale ale dezvoltarii Romaniei. Textul de mai sus constituie o prefata a cartii pe care senatorul Ion Iliescu o va prezenta publicului vineri 10 februarie a.c., orele 17.00, in Aula Institutului Bancar Roman, Str. Negru Voda nr. 3, intr. A, etaj 2.


_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf

 
   
#19
kofilm
Administrator
Postari: 2163
Planul  B  de  Salvare  a  Planetei  Pamant

Castigam ceva? - Planul B de Salvare a Planetei Pamant - Eu, Tu,  Ea, El, ce  facem ????
Castigam ceva? – poza de kofilm, in Eu, Tu, Ea, El, ce facem ???? · 12.6KB


_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf

 
   
Pagini:  1 2  
Mergi la