 kofilmAdministrator
Postari: 2163
|
|
Traficul stradal de droguri, în creştere explozivă
Organizarea „orizontalăâ€Â? a reţelelor îngreunează şi mai mult munca poliţiştilor.
Numai în ianuarie, poliţiştii bucureşteni au reţinut 113 persoane acuzate de trafic sau consum de droguri, iar 50 dintre acestea au fost arestate. Printre cei cercetaţi s-au aflat şi 5 elevi, dintre care doi consumaseră droguri chiar în incinta instituţiilor de învăţământ ale căror cursuri le frecventau. ÃŽn total, la nivelul Capitalei au fost instrumentate, în ianuarie 2006, 115 cazuri de trafic şi consum de droguri, faţă de numai 29 în perioada similară a anului trecut.
Acestea sunt cifrele seci care demonstrează că traficul de droguri este din ce în ce mai greu de “stăpânitâ€Â?, pe măsură ce România se transformă tot mai mult dintr-o ţară de tranzit într-una de consum. Iar realitatea este şi mai neagră decât o arată statisticile, poliţiştii făcând tot mai greu faţă situaţiei.
Conform declaraţiilor comisarului-şef Sorin Oprea, şeful Direcţiei Antidrog din IGP, misiunea oamenilor legii este serios îngreunată de faptul că reţelele româneşti de trafic de droguri nu au nimic în comun cu “piramideleâ€Â? din filmele cu mafioţi. Nu există nici un “cappo di tutti capiâ€Â?, nici “locotenenţiâ€Â?, iar capturile-record apar doar când este interceptat un transport destinat Europei de Vest. La noi, traficanţii nu riscă sume mari, aduc cantităţi de droguri relativ mici la un transport şi le distribuie direct, printr-o reţea de contacte personale. Când vine vorba de piaţa locală, nu avem organizaţii de mari dimensiuni, prin arestarea cărora să se dea o lovitură grea traficului de droguri, ci doar foarte multe grupări de câţiva găinari, care vehiculează sume de câteva mii de euro la un transport.
Practic, poliţia poartă un război de uzură, pentru care în primul rând ai nevoie de efective însemnate. Numai în primele 9 luni ale lui 2005 au fost anihilate, la nivelul întregii ţări, 205 de asemenea microgrupări, 877 de persoane fiind arestate.
Pe “harta drogurilorâ€Â?, principalele zone negre sunt, în vest, Aradul Timişoara şi Oradea, în centrul ţării, Clujul şi Braşovul, în est, Iaşiul şi Constanţa, iar Capitala este, bineînţeles, lideră şi la această categorie.
Şeful Poliţiei Capitalei, chestorul principal Marian Tutilescu, ne-a declarat că ipoteza îndeobşte acceptată printre bucureşteni că traficul de droguri se centrează în zona liceelor şi facultăţilor este pur şi simplu greşită. Traficanţii au migrat spre zonele mărginaşe, spre străduţele lăturalnice din Rahova sau Ferentari, unde orice mişcare a poliţiei este “simţităâ€Â? imediat. De aici, drogurile ajung spre şcoli sau licee în buzunarele consumatorilor înveteraţi, singurii în care micii traficanţi au încredere. ÃŽn plus, o problemă gravă cu care se confruntă poliţia este numărul foarte mic al procurorilor DIICOT disponibili. La nivelul Capitalei, sunt 70 de poliţişti specializaţi, susţinuţi în permanenţă de un număr însemnat de cadre ale poliţiei, dar numai 5 procurori, care, pe deasupra, mai au şi alte sarcini. Din acest motiv, nu se pot organiza decât foarte puţine operaţiuni pe zi şi sunt ratate numeroase oportunităţi. Practic, poliţiştii ar dori ca măcar cazurile “mărunteâ€Â?, de trafic stradal, să fie lucrate în colaborare cu Parchetele de sector, sau cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în acest fel putându-se spori semnificativ numărul acţiunilor organizate zilnic.
_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va ingropati TALANTUL!
Kf
|
|
