 kofilmAdministrator
Postari: 2163
|
|
Premierul musca din serviciiFlorin Ciornei(275 vizualizari)
--------------------------------------------------------------------------------
Tariceanu a reluat in forta atacul pe tema serviciilor secrete, exact in seara cind PD si PNL au facut pace. Seful Guvernului reproseaza pachetului de legi avansat de Cotroceni ca este de tip securistic si refuza discutia asupra lor.
Premierul refuza sa isi asume cele sase legi privind siguranta nationala avansate de Palatul Cotroceni prin intermediul CSAT. Luni seara, la Realitatea TV, Tariceanu a dezvaluit ca aceste proiecte de legi au fost elaborate de serviciile de informatii. Totodata, i-a criticat dur pe liderii PD, si indirect pe Basescu, ca au „cazut in plasa“ si „au preluat niste proiecte care au mai fost prezentate in 2002-2003, in perioada regimului Iliescu, pregatite de serviciile secrete“. In urma cu doua saptamini, dupa o sedinta CSAT, un alt liberal sustinea aceasta idee. Senatorul Radu Stroe, presedintele Comisiei de control al activitatii SRI, afirma ca „intreg pachetul legislativ reprezinta opera unui amplu colectiv care a lucrat la Palatul Cotroceni“. Tot atunci, deputatul PSD Ion Stan, un alt membru al Comisiei, spunea ca printre cei care au lucrat la aceste proiecte de legi se afla: Claudiu Saftoiu, generalii Degeratu (consilieri la Cotroceni), Ionel Marin (director adjunct al SRI), Virgil Ardelean (de la UM 0962).
Disputa pe controlul serviciilor
In spatele disensiunilor dintre liberali si democrati pe proiectele de legi privind siguranta nationala se afla insa lupta pentru controlul serviciilor de informatii. De la chestiunea numirii sefilor serviciilor pina la crearea si organizarea comunitatii de informatii, Basescu si Tariceanu s-au luptat sa traga in propria lor zona de influenta aceste structuri. Basescu a vrut serviciile subordonate Palatului Cotroceni, in timp ce Tariceanu a cerut sa fie controlate de Guvern sau de Parlament.
„Trebuie sa existe un control public permanent asupra serviciilor secrete. Unde vor fi ele puse? Nu are importanta, cu conditia ca sa existe acest control democratic asupra serviciilor, pentru ca sa nu existe riscul unor derapaje“, spune premierul Tariceanu.
Un alt mar al discordiei: spionii procurori
Una dintre cele mai controversate propuneri este aceea ca ofiterii SRI sa aiba dreptul sa faca acte premergatoare urmaririi penale, acte cu caracter probatoriu sau, altfel spus, sa aiba atributii de anchetatori, de procurori. Pentru Tariceanu, acest aspect arata „restringerea drepturilor democratice ale individului, a libertatilor fundamentale, si cresterea atributiilor serviciilor“. „Ceea ce este grav este ca... Discutam chiar cu colegii democrati, care spuneau «hai sa luam proiectele astea si sa le amendam». Nu. Mie mi se pare o mare greseala. De ce? Pentru ca aceste proiecte sint pregatite de oameni care, din pacate, au avut inclusiv functii importante in vechea Securitate si care ne invata acum pe noi regulile jocului democratic; si nu avem nevoie“, a explicat Tariceanu. In consecinta, seful Guvernului refuza sa le ia ca punct de pornire a unei dezbateri.
„Cea mai buna solutie este ca oameni cu o gindire proaspata, in nici un fel marcata de, as spune, fantomele trecutului, sa incerce sa puna niste proiecte, care sint in concordanta cu standardele europene. Deci avem de unde sa ne inspiram si aceasta sursa de inspiratie este ceea ce se intimpla in Europa democratica de astazi si nu cumva sa ne apucam sa luam povesti legate de trecut“,
si-a exprimat Tariceanu pozitia. •
Cele sase proiecte au ajuns in Parlament
Proiectele au fost prima data discutate in CSAT. Ieri, cele sase proiecte au fost trimise Parlamentului, mai precis Comisiei de aparare si siguranta nationala din Senat. Norica Nicolai (PNL), vicepresedinte al comisiei, spune ca „de la Cotroceni au venit ca proiecte informale care sa reprezinte un material de lucru“. „Doua dintre ele provin de la servicii, pentru ca au antetul SRI si SIE“, a precizat Nicolai. Senatorul PSD George Maior, presedinte al Comisiei de aparare, a adaugat ca doua dintre materialele trimise de Cotroceni poarta titulatura „proiect de lege“. „Totusi, noi nu le consideram proiecte de lege, ci doar un set de materiale de lucru, pentru ca CSAT nu are calitate de initiator“, a apreciat Maior. Pentru ca ele sa devina initiative legislative este nevoie fie ca Guvernul sa si le asume ca proiecte de legi, fie citiva parlamentari sa si le insuseasca. Basescu a promis ca, dupa ce vor fi discutate in comisiile de specialitate din Parlament, „vor fi puse la la dispozitia societatii civile“. Saptamina viitoare, la Comisia de aparare vor fi invitati directorii SRI si SIE, Radu Timofte si Gheorghe Fulga, consilierul prezidential Sergiu Medar si ministrul Administratiei si Internelor, Vasile Blaga.
PD vrea sustinere parlamentara
Pozitia PD in privinta celor sase proiecte de legi trimise de CSAT Parlamentului este clara. „Noi dorim ca pachetul legislativ sa fie sustinut, daca e posibil, de toate partidele parlamentare, inclusiv PSD si PRM. PD ar dori ca el sa fie promovat prin semnatura parlametarilor“, a comentat ieri seful Comisiei pentru controlul SIE, deputatul PD Romeo Raicu. UDMR s-a plasat in tabara lui Tariceanu, sustinind ca pachetul privind siguranta nationala sa fie elaborat la Guvern. „Vrem ca Guvernul sa-si asume responsabilitatea si paternitatea acestor legi“, a punctat senatorul UDMR Karoly Szabo, membru al Comisiei de aparare din Senat.
Deputatul PNL George Scutaru, vicepresedinte al Comisiei de aparare, a declarat ieri ca „liberalii vor depune proiecte complet noi privind legea SRI si Statutul ofiterilor de contrainformatii si amendamente serioase la celelalte legi“.
La rindul sau, Sergiu Medar, consilier prezidential pe probleme de siguranta nationala, a declarat ieri, dupa audierile din Comisia de Aparare ca „CSAT nu se va desfiinta“ raspunzind astfel unei propuneri PNL. (A.M.)
_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va ingropati TALANTUL!
Kf
|
|
