kofilm
Administrator
 Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
|
|
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a luat în discuţie vineri, o problemă procedurală în cazul Dinu Patriciu, respectiv dacă Tribunalul Bucureşti s-a pronunţat de fapt cu privire la propunerea de arestare preventivă. Preşedintele de complet, judecătorul Marin Cârcel a invocat această chestiune prealabilă cerând atât avocaţilor cât şi procurorului de şedinţă, să lămurească dacă încheierea din 24 februarie a Tribunalului Bucureşti îndeplinea prevederile Codului de Procedură Penală care se referă strict la admiterea sau respingerea propunerii de arestare preventivă.
Referitor la acest aspect, procurorul de şedinţă a susţinut că instanţa Tribunalului Bucureşti a făcut o greşită aplicare a legii pentru că s-a pronunţat numai cu privire la excepţiile invocate de apărătorii lui Dinu Patriciu, respectiv admiţând una dintre cele cinci excepţii invocate. Procurorul a spus că instanţa a constatat astfel nulitatea propunerii de arestare preventivă fără a se pronunţa concret dacă admite sau respinge cererea formulată de Parchetul Instanţei Supreme privind arestarea preventivă a lui Dinu Patriciu. ÃŽn concluzie, procurorul a solicitat instanţei să capteze încheierea Tribunalului Bucureşti şi să trimită spre rejudecare cauza la această instanţă, pentru ca magistraţii să se pronunţe cu privire la fondul cauzei, reprezentat de arestarea omului de afaceri.
Pledoariile avocaţilor lui Dinu Patriciu au fost în sensul că, după ce instanţa a dispus admiterea uneia dintre excepţii, nu mai putea intra în examinarea motivelor din cererea de arestare preventivă. Totodată Cristian Iordănescu, decanul Baroului Bucureşti, a invocat o decizie dată anul trecut de Curtea de Apel Bucureşti în cazul Patriciu, tot într-un dosar privind arestarea preventivă a acestuia. Iordănescu a spus că, la vremea respectivă, Curtea s-ar fi pronunţat cu privire la o problemă procedurală - lipsa semnăturii procurorilor competenţi de pe cererea de recurs - şi a admis această problemă fără a mai spune dacă se respinge sau nu propunerea de arestare. Instanţa a rămas în pronunţare pe acest aspect, aflat în strânsă legătură cu problema admisibilităţii recursului.
Tot la termenul de vineri, instanţa a lămurit şi o altă problemă procedurală, ridicată în urmă cu o săptămână, cu privire la încheierile Tribunalului Bucureşti care fac obiectul recursului în cauză şi respectiv la părţile cu privire la care se face recursul. ÃŽn acest sens, la dosar a fost depusă o adresă provenind de la cabinetul procurorului general Ilie Botoş în care se precizează că, referitor la încheierea din 24 februarie, dată la care s-a judecat cererea de arestare a lui Dinu Patriciu, îşi menţine recursul numai cu privire la Dinu Patriciu. ÃŽn acest fel s-a lămurit problema invocată din oficiu de instanţă la termenul anterior referitor la faptul dacă recursul îi vizează doar pe Dinu Patriciu sau şi pe cei doi americani Phil Stephenson şi Colin Hart. După ce au fost discutate aceste aspecte, în sala de şedinţă, Dinu Patriciu şi-a exprimat speranţa că această cauză va ajunge şi pe fondul ei adevărat în faţa instanţei.
Istoria dosarului Dinu Patriciu
ÃŽn 16 februarie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au solicitat instanţei de judecată emiterea unor mandate de arestare preventivă a lui Dinu Patriciu, George Philip Stephenson şi Colin Richard Hart, pentru comiterea mai multor infracţiuni economice în legătură cu constituirea unui grup infracţional organizat, transfrontalier. Cererea a fost analizată de tribunal în aceeaşi seară, când instanţa a amânat pentru 3 martie decizia asupra arestării preventive a lui Dinu Patriciu şi a celor doi americani, fiind invocate lipsa procedurii în citarea celorlalţi inculpaţi, dar şi necesitatea de pregătire a apărării.
A doua zi, procurorii au cerut Tribunalului Bucureşti un termen mai scurt de judecată, arătând că, pe lângă argumentele deja aduse, termenul de două săptămâni acordat de instanţă contravine caracterului de urgenţă al judecării propunerilor de luare a unor măsuri preventive. Tribunalul Bucureşti a admis cererea procurorilor, stabilind ca cererea privind arestarea lui Patriciu să fie luată în discuţie în 24 februarie. Pentru Stephenson şi Hart, solicitarea procurorilor a rămas să fie discutată în 3 martie. Ulterior, Tribunalul Bucureşti a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a lui Patriciu, iar Parchetul de pe lângă ÃŽnalta Curte de Casaţie şi Justiţie a formulat recurs, considerând că hotărârea instanţei de a respinge propunerea de arestare preventivă este nelegală şi netemeinică, cât timp acuzatul a fost cel care nu s-a conformat procedurii.
ÃŽn 3 martie, instanţa a admis una din excepţiile ridicate de avocaţii lui Stephenson şi Hart, respingând astfel propunerea procurorilor privind arestarea preventivă a celor doi. Concret, excepţia se referea la faptul că nu i s-a luat o declaraţie de inculpat lui Patriciu, fapt contestat de procurori, care au susţinut că există un proces-verbal în care se arată că omul de afaceri a refuzat să facă o astfel de declaraţie. Cazul Patriciu a generat o serie de recuzări şi abţineri din partea judecătorilor Tribunalului Bucureşti, aceste cereri fiind respinse. Potrivit Regulamentului de ordine interioară a instanţei, modificat ca urmare a adoptării legilor privind reforma justiţiei, în vara lui 2005, judecătorul care admite cererea de recuzare sau abţinere a magistratului investit aleatoriu cu soluţionarea unui dosar, trebuie să îl înlocuiască pe cel care este reclamat sau care refuză să judece cauza.
ÃŽn 9 martie, informau surse judiciare, procurorul general al României Ilie Botoş a depus la Consiliul Superior Magistraturii o reclamaţie în care solicita începerea acţiunii disciplinare faţă de judecătoarea Maria Tripăduş, ca urmare a atitudinii pe care ar fi avut-o în sala de judecată, cu ocazia instrumentării cazului Rompetrol. Potrivit reclamaţiei procurorului general al României, Maria Tripăduş ar fi avut o conduită inadecvată, de natură să afecteze buna administrare a actului de justiţie.
ÃŽn cazul lui Patriciu, potrivit actului prin care procurorii au cerut arestarea preventivă, punerea în mişcare a acţiunii penale a vizat comiterea a două infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave; complicitate la evaziune fiscală; vânzarea pe seama societăţii Rompetrol SA de acţiuni despre care avea cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorilor efective în scopul obţinerii pentru sine sau pentru alte persoane a unui folos în paguba societăţii; manipularea pieţei de capital; dezvăluire de informaţii privilegiate; delapidare cu consecinţe deosebit de grave.
Stephenson este acuzat de complicitate la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave; vânzarea pe seama societăţii Rompetrol SA de acţiuni despre care avea cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorilor efective în scopul obţinerii pentru sine sau pentru alte persoane a unui folos în paguba societăţii; manipularea pieţei de capital; spălare de bani; dezvăluire de informaţii privilegiate; complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.
La rândul său, Hart este acuzat de complicitate la săvârşirea infracţiunii de vânzarea pe seama societăţii Rompetrol SA de acţiuni despre care avea cunoştinţă că sunt vădit inferioare valorilor efective în scopul obţinerii pentru sine sau pentru alte persoane a unui folos în paguba societăţii; manipularea pieţei de capital; spălare de bani; iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat în scopul spălării sumelor de bani obţinute în urma săvârşirii infracţiunilor de pe piaţa de capital; dezvăluire de informaţii privilegiate.
ÃŽn acest dosar, procurorii Parchetului ÃŽnaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îi cercetează pe Dinu Patriciu, Sorin Marin - fost acţionar la Rompetrol, Alexandru Bucşă - vicepreşedinte pe probleme financiare al grupului, Phil Stephenson - director general adjunct, Florin Aldea - directorul societăţii de brokeraj Alpha Finance, precum şi pe John Works - fost director executiv în al grupului Rompetrol. Printre cei la adresa cărora au fost formulate noi acuzaţii se numără Sorin Roşca Stănescu şi fostul ministru Sorin Pantiş.
ÃŽn legătură cu acest caz, DIICOT din Parchetul instanţei supreme a solicitat verificarea conturilor a 60 de persoane, printre care figurează premierul Călin Popescu Tăriceanu şi soţia sa, Ioana, senatorul UDMR Verestoy Attila, senatorul liberal Teodor Meleşcanu, preşedintele organizaţiei Bucureşti a PNL Ludovic Orban, liberalul Radu Boroianu, dar şi fostul şef SIE Cătălin Harnagea, dar şi ziariştii Mircea Toma, Sorin Roşca Stănescu, Liviu Mihaiu şi soţia sa, Ioan T. Morar şi Sorin Vulpe.
_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va ingropati TALANTUL!
Kf
|
|
