Republica Utopia
Forum de discutii in probleme sociale si politice Republica Utopia Asigura exprimarea libera a gandurilor dumneavoastra in domeniile amintite sau in orice domeniu doriti cu conditionarea urmatoare Intotdeauna sa existe in exprimari respectul pentru partenerul de discutii si pentru toti ceilalti Sa existe intotdeauna respectul pentru libertatea si demnitatea tuturora din jurul dumneavoastra 		Lista Forumurilor Pe Tematici
Republica Utopia | Reguli | Inregistrare | Login

POZE REPUBLICA UTOPIA

Nu sunteti logat. 		Nou pe simpatie:
Profil lonely_32
Femeie
24 ani
Valcea
cauta Barbat
26 - 57 ani
Republica Utopia / Noi! / Case?L;ocuinte? Moderat de Mihai LEONTE
Autor
Mesaj Pagini: 1
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Adevaratele costuri ale creditelor pentru locuinte

Daca se includ toate comisioanele si primele de asigurare, dobanda de 7% poate ajunge la peste 12% pe an
Dobanzi din ce in ce mai avantajoase pentru creditele ipotecare/imobiliare in lei
si valuta. Daca se adauga comisioanele si asigurarile de viata si casa, care sunt tot costuri ale unui credit, se poate ajunge la un rezultat surprinzator pentru clientul bancii.
Recunoastem ca orice banca trebuie sa castige de pe urma afacerii pe care si-a constituit-o. Pentru ca, “asa-i in tenis”si-n afaceri. De aceea s-au inventat dobanzile si comisioanele bancare. Nu numai ca banca trebuie sa castige, dar trebuie sa aiba si riscuri aproape nule. Asa s-au inventat politele de asigurare, de risc financiar de neplata, de raspundere civila de viata, de viata propri-zis si, bineinteles, asigurarea imobilului. Cu toate ca suntem de acord cu aceste legi ale pietei, trebuie sa subliniem ca riscurile, dobanzile si comisioanele aferente unui credit sunt totusi costuri care apasa pe umerii clientului bancar.
Daca dobanda a fost dintotdeauna privita ca un cost obligatoriu al oricarui tip de imprumut, iar nivelul acesteia a fost tot timpul punctul de referinta ales de orice client, la ora actuala, in cazul creditelor pentru locuinte, acest lucru nu mai este valabil. Cea mai mica dobanda anuntata de banca nu inseamna si cel mai ieftin credit. Din contra, avem cazuri in care creditele cu cele mai mici dobanzi din piata ajung sa aiba o dobanda anuala efectiva de peste 12%, deci un plus de 5% pe an adaugat la rata de baza a bancii. Chiar daca, in cazul creditului pe termen lung, legea nu a impus calcularea dobanzii anuale efective (DAE), un astfel de exercitiu este foarte util pentru a putea alege intr-adevar creditul cel mai ieftin.
Aplicand un calcul care include toate costurile aferente unui credit, indiferent daca sunt comisioane la vedere sau ascunse, ori polite de viata, avem o oglinda completa a dobanzii reale platite in fiecare an de catre client pentru un credit pentru locuinte. Intr-adevar, surprize exista! Astfel, pentru creditele ipotecare/imobiliare in euro, cele mai mici dobanzi efective au fost obtinute de Banc Post si Piraeus Bank, banci care nu au cele mai mici dobanzi anuntate din piata. Campion, din acelasi punct de vedere, la creditul ipotecar in lei este Volksbank, care are si cea mai mica dobanda la un astfel de credit. Exercitiul de stabilire a dobanzii anuale efective este util si pentru a alege cea mai ieftina valuta in care se poate contracta un credit. Surprinzator sau nu, cele mai ieftine credite raman tot cele in valuta.
ABN AMRO
Dobanzi: 9,5% - lei, 6,95% - euro
Valoarea comisioanelor: 140 euro + 1,2% la soldul creditului, anual
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului + 0,102% din valoarea creditului, platibile lunar
Dobanda efectiva a clientului: EUR - 9,3%/ RON -12,2%
ING BANK
Dobanzi: 9% (fixa in primii doi ani) - lei, 9% (dupa un an, variabila) - euro
Valoarea comisioanelor: 2% din valoarea creditului, flat
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului +101% din credit
Dobanda efectiva a clientului: 10% RON/EUR
PIRAEUS BANK
Dobanzi: 10,63% - lei, 7,5% - euro
Valoarea comisioanelor: 150 euro+ 2% din valoarea creditului, flat si 0,03% din valoarea imobilului, platibile lunar
Valoarea asigurarilor: gratuite
Dobanda efectiva a clientului: 8,63% - EUR / 12,12% - RON
RAIFFEISEN BANK
Dobanzi: 11,5% - lei, 9% - euro
Valoarea comisioanelor: 2% din valoarea creditului pe an, inclus in credit
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului + aproximativ 900 RON pe an
Dobanda efectiva a clientului: 12% - EUR/ 15% - RON
UNICREDIT
Dobanzi: 14% - lei, 9% - euro
Valoarea comisioanelor: 1,8% din valoarea creditului, flat
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului, polita de viata gratuita
Dobanda efectiva a clientului: 9,98% EUR/ 15,7%RON
HVB
Dobanzi: 9,57% - lei, 9,57% - euro
Valoarea comisioanelor: 2,3% din valoarea creditului, flat
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului, bonus asigurarea de viata daca sunt in deplinite conditiile standard
Dobanda efectiva a clientului: 10,7 % RON/EUR
VOLKSBANK
Dobanzi: 7,75% - lei, 6,75% - euro
Valoarea comisioanelor: valuta - 125 euro + 1% din valoarea creditului, flat + 1,55% pe an la soldul creditului; lei – 450 RON +1% din valoarea creditului
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului, polita de viata gratuit
Dobanda efectiva a clientului: 9,15% EUR/ 8,4 RON
BRD
Dobanzi: Bubor la trei luni (8,03%)+ 1,4% - lei, Euribor la 3 luni+5,4% - euro
Valoarea comisioanelor: 2% din valoarea creditului, flat+0,7% comision anual la sold
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului + aproximativ 51 euro/ an
Dobanda efectiva a clientului: 9,8% - EUR/ 11,5% - RON
BANCPOST
Dobanzi: 7,9% (fixa in primul an) - lei, 7,5% (fixa in primul an) - euro
Valoarea comisioanelor: 65 RON + 2,5% din valoarea creditului, flat
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului + 0,17% din valoarea creditului pe an
Dobanda efectiva a clientului: EUR - 8,63% / RON - 9,08%
Banca Romaneasca
Dobanzi: 8,8% (fixa in primul an) - lei, 8,9% - euro
Valoarea comisioanelor: 25 de euro + 2% flat
Valoarea asigurarilor: 0,2% din valoarea imobilului si 0,16% din valoarea creditului
Dobanda efectiva a clientului: 10,5% - EUR/ 10,4% - RON
Metoda de calcul si caracteristicile exemplelor pentru care s-a calculat dobanda anualA efectiva (DAE)
Calculele au fost facute pentru un credit de 30.000 euro, pe 25 de ani.
De mentionat ca, in cazul Bancpost si Banca Romaneasca, pentru creditul in lei, nu este posibil un calcul estimativ al DAE, intrucat, dupa un an, respectiv doi ani, va aplica o dobanda variabila, al carui nivel nu este cunoscut. S-a utilizat, in acest exercitiu, doar dobanda pe primul an.
Valoarea asigurarii imobilului a fost aleasa cea medie, de 0,2% din valoarea imobilului pentru toate bancile, in timp ce pentru asigurarea de viata au fost culese date de la societatile de asigurari agreate de fiecare banca in parte, pentru o femeie de 35 de ani.

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Cinci cirnatari ne fac piata
17 februarie 2006


Zilnic, in Romania sint vindute in jur de 300 de tone de carne preparata si mezeluri. Un roman maninca anual in jur de 10 kg de mezeluri. Cinci firme detin suprematia pe piata de prelucrare a carnii.


Anul acesta nu va fi unul al investitiilor in productie, ci unul al preluarii firmelor romanesti de companiile multinationale. "Ne asteptam ca in 2006 si 2007 sa aiba loc achizitii, dezvoltari ale facilitatilor de productie existente, precum si noi intrari pe piata. Acesti factori vor determina reasezari succesive ale pietei", a aratat Talal El Solh, presedintele Caroli Foods. Reprezentantii Asociatiei Romane a Carnii spun ca foarte multe firme straine din domeniul prelucrarii carnii sint interesate
sa-si deschida afaceri in Romania sau sa le extinda pe cele existente, astfel incit, in 2006, vor avea loc multe achizitii de firme romanesti. Potrivit datelor ARC, in tara noastra sint 100 de firme care s-au impus pe piata, dar acreditate sint 1.700. Totusi, doar cinci companii fac legea pe piata mezelurilor: Campofrio, Cris Tim, Angst, Aldis si Caroli. Acestea detin 35% dintre vinzarile de mezeluri, fiecare dintre ele avind o cota de piata intre 3 si 8%.

Doua firme se bat pe bucuresteni
Influenta pe piata a firmelor mari depinde si de zonele unde produc si mai ales comercializeaza produsele. In general, pe fiecare zona a tarii se lupta pentru suprematie doua-trei firme. In Bucuresti, de exemplu, se bat pentru cucerirea consumatorilor companiile Angst si Cris Tim, iar in Moldova, Cris Tim si Aldis. Zona Ardealului este una mai speciala pentru ca aici sint multi producatori locali care scapa, de obicei, evidentelor.

Toti fac de toate
Marile firme din domeniu produc sute de categorii de mezeluri. "Deocamdata, companiile fabrica de toate. Tendinta este ca fiecare sa se axeze pe un anumit produs sau cel putin pe o categorie, dar nimeni nu a reusit acest lucru. Probabil in citiva ani vor reusi sa se specializeze", a spus directorul executiv al ARC, Mihai Visan.
Mezelurile depind de importuri
Industria romaneasca de prelucrare a carnii depinde de importuri. "Romania ar avea nevoie de trei-patru milioane de porci care sa fie folositi pentru producerea de mezeluri. Acum, in ferme pot fi gasite doar 800.000 de animale. Din pacate, nu doar faptul ca porcii autohtoni nu prea pot fi folositi, fiind foarte grasi, dar nici nu asigura decit 40% din necesarul industriei de procesare. Restul trebuie importat", a spus Ovidiu Wencz, directorul Campofrio Romania. Procesatorii mai trebuie sa importe si carne de vita (15% din necesar) si de pasare (20%).

Parizerul pierde teren
Romanii au ca principal criteriu de achizitie pretul. De aceea, produsele de calitate medie sau inferioara detin suprematia. "Grupa de mezeluri cea mai vinduta este cea a cirnatilor si salamului, pentru ca acesta este nivelul veniturilor din Romania. 80% dintre mezelurile cu succes la romani sint cele din aceasta categorie", a aratat Sorin Minea, reprezentantul firmei Angst. Firmele mari mizeaza totusi pe clientii care au atins un nivel de trai mai ridicat si promoveaza produsele de lux. "Produsele economice precum parizerul, care erau cele mai cautate, inregistreaza o tendinta descendenta, in timp ce vinzarile au crescut simtitor in categoria mezelurilor mai putin procesate. In 2005 am observat o reorientare a consumatorilor catre produsele premium, dupa o perioada lunga in care cele mai bine vindute produse au fost cele din segmentul economic. Prin produse premium intelegem produse crud-uscate, specialitati, produse cu condimente speciale. De asemenea, au inceput sa creasca vinzarile produselor preambalate in defavoarea celor vrac", ne-a precizat Talal El Solh, presedintele Caroli Foods

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Centrele istorice din orasele romanesti au ramas in aceeasi situatie in care se gaseau in 1989: supuse degradarii, preluate abuziv sau refacute superficial. Edilii au avut alte prioritati, iar atunci cind si-au intors totusi privirea spre ele, s-au impiedicat de lipsa banilor.

In Romania, sediile de banci sau de birouri au aparut cu nonsalanta printre catedralele secolelor trecute, case vechi sau strazi pavate in piatra. Centrul istoric al oraselor autohtone a devenit astfel un amestec discrepant intre cladiri cu termopane, gresie si faianta, statui de citeva sute de ani si foste castele medievale. De citiva ani insa, primariile si-au propus sa faca ordine in avintul arhitectural si au inceput sa lucreze la planuri de dezvoltare urbanistica. Unii au mizat pe necesitatile de trai, proiectind centre comerciale, mall-uri gigantice si parcari subterane, in timp ce altele, mai nostalgice, s-au concentrat asupra conservarii istoriei lor.

Mahalaua Iasilor devine mall

Iasiul vrea sa aiba in centru o zona comerciala. „Pina in ‘89, prioritara a fost construirea de locuinte, iar zona din spatele Palatului de Cultura a fost lasata in paragina. Cit despre monumentele istorice care sint protejate prin lege, lipsesc investitiile majore“, declara Constantin Nicolae, viceprimarul orasului. Primaria s-a hotarit sa lase istoria pe planul doi si a inceput construirea unui mall in care firma Iulius Group va investi peste 100 de milioane de euro. In afara acestui proiect mai sint in plan amenajarea parcurilor, a strandului, a patinoarului si constructia de terenuri de tenis. In cladirile din centrul istoric locuite cindva de evrei, stau azi familii sarace. „Centrul istoric este transformat in mahala si se afla intr-o stare groaznica. Proiecte nu exista, ele se fac la comanda politica, iar noi, arhitectii, nu avem nici o putere“, spune arhitectul iesean Andrei Ciuhodaru.

Kolozsvár multicolor

Piata Unirii din Cluj: o groapa neacoperita de 11 ani pentru ca detine urme romane si se doreste muzeu de arheologie. Alaturi, statuia lui Matei Corvin, Catedrala catolica, Palatul Banfy, baruri subterane si magazine de lux. „Daca e sa ne ghidam dupa indicatori neconventionali, ne uitam la magazinele second-hand, de schimb valutar si la magazinele cu produse de 38-39 de lei. Acestea sint semne ale saraciei. Nivelul trebuie sa creasca intr-un centru istoric“, arata Eugen Panescu, arhitect din capita;la Transilvaniei. Dupa 1990, zona istorica a fost animata de cluburile de noapte si de restaurante. Cu toate ca au avut loc accidente provocate de caderi de ornamente sau de bucati de tencuiala, abia anul trecut primaria a trecut la treaba si a inceput restaurarea fatadelor. In bugetul pe 2006 s-au prevazut 50 de miliarde de lei vechi pentru continuarea acestor lucrari, dar cladirile din zona centrala sint revendicate in proportie de 80%. Asa ca proprietarii si locatarii vor fi nevoiti sa plateasca lucrarile in rate, timp de zece ani. Un interes mai mare a fost dedicat cladirilor noi, care dupa 1990 au spart monotonia arhitecturala a centrului vechi, mai ales pentru ca au fost vopsite in portocaliu, verde deschis sau galben. Primarul Clujului, Emil Boc, a recunoscut ca exista carente legislative legate de problema constructiilor ilegale din Cluj si de schimbarea ilegala a culorii imobilelor din centrul istoric. El a afirmat ca „daca legea ar fi fost respectata de catre cetateni, nu s-ar fi ajuns la privelistea fistichie din centrul Clujului, unde anumite cladiri noi ies din media de inaltime, iar altele sar in ochi de la o posta din cauza unui colorit prea puternic“. Un proiect important pentru zona centrala a Clujului este, dupa cum precizeaza Eugen Panescu, un studiu prin care se va fluidiza circulatia. „Se vor face parcari si se va schimba sensul de circulatie pe unele strazi. O prima etapa a proiectului va fi pusa in practica de anul acesta.“ Tot legat de zona centrului istoric circula si legenda unei retele ascunse de tuneluri subterane, care ar lega principalele biserici si casele, iesind apoi in afara Clujului. Astfel de tuneluri s-au descoperit si sub casele din preajma Catedralei catolice, si sub Catedrala greco-catolica, unde exista chiar o catacomba descoperita in urma cu citiva ani.

Mica Viena mai asteapta

Dintre toate centrele istorice, cel al Timisoarei s-a bucurat de o serie ampla de renovari. Mai mult decit atit, arhitectul-sef al orasului, Radu Radoslav, a pus la punct o strategie de revitalizare economica, incurajind deschiderea a zeci de terase si baruri in zona Domului si a Operei. Sustinatorii acestor proiecte sint guvernul german, prin Banca Germana de Dezvoltare, si fabrica de bere Timisoreana, a caror investitie depaseste zece milioane de euro. „Guvernul german ne-a sustinut in proiectele noastre, vor investi in pregatirea temeinica dupa modelul german a celor care se vor ocupa de restructurari, propun pentru timisoreni credite cu dobinda preferentiala si se lucreaza la sensibilizarea proprietarilor caselor din centrul istoric. Acestia vor fi sfatuiti sa-si vinda proprietatile, iar cu banii obtinuti sa-si achizitioneze locuinte in alte zone ale orasului. Apartamentele vor fi apoi achizitionate de un singur proprietar care va putea investi in refacerea cladirilor“, explica Radu Radoslav.

De altfel, casele din centrul istoric au fost locuite de germani, maghiari si evrei, fiind apoi date spre folosinta, ca si in cazul altor orase, familiilor sarace, iar acum s-a ajuns ca intr-un singur apartament sa locuiasca pina si cinci familii. In ianuarie 2005 au fost fotografiate portile cladirilor, iar fotografiile au fost trimise asociatiilor de proprietari, orice modificare a structurii arhitecturale reprezentind un caz penal. Cu toate acestea, Radoslav a mai precizat ca „daca ne luam dupa modelul vienez, ne vor trebui cel putin 30 de ani pentru a reusi sa finalizam toate lucrarile“.

Reabilitare de fatada

„Pentru centrul istoric al Brasovului s-a ales pina acum doar varianta spoiturii. Au stat timp de 20 de ani schelele pe manastiri fara nici un rezultat. Exista alte prioritati din moment ce Ministerul Culturii a primit numai 80 de miliarde, iar politica de reabilitare este dictata de Guvern“, a declarat Mihai Sirbu, arhitectul- sef al orasului. El a adaugat ca exista un proiect in curs de derulare, cu o finantare de un milion de euro, de la PHARE, dar si cu bani din bugetul local, pentru refacerea zonei istorice. „In cazul anumitor cladiri trebuie intervenit urgent pentru ca se darima pur si simplu“, a precizat Sirbu. In legatura cu proprietarii, arhitectul spune ca „90% dintre ei sint persoane in virsta. Cheltuielile pentru restructurari fiind foarte mari, ei nu pot interveni. In acest sens nu s-au gasit inca solutii“. Sorin Toarcea, purtator de cuvint al Primariei Brasov declara la rindul lui ca: „Acum se incearca limitarea circulatiei prin centrul istoric a autobuzelor si inlocuirea lor cu minibuze, cautindu-se totusi solutii pentru interzicerea in totalitate a circulatiei pe aici“.

Achtung!

Anul trecut s-a inaintat la UNESCO o solicitare prin care centrul istoric al Sibiului devenea patrimoniu mondial. „Pentru consultanta de specialitate in zona istorica, o echipa de romani si germani urmareste inca din 2000 pina in 2007 segmentul social, incercind sa gaseasca posibilitati de supravietuire pentru locuitori, precum si constientizarea valorilor de catre acestia“, sustine arhitectul orasului, Szabolcs Guttman. Proiectul este cofinantat in proportie de 90% de catre guvernul german. Si aici, costurile pentru renovarea cladirilor vechi sint ridicate, insa cu sprijinul Ministerului Culturii si cu bani din bugetul local s-au refacut deja peste 40 de fatade si alte zece curti interioare. Chiar daca acum centrul istoric al viitoarei „Capitale Culturale Europene“ seamana cu un santier, pina in 2007 el se va imbogati cu locuri de promenada, se vor reabilita cele mai valoroase statii urbane precum zona pietonala, canalizarea, suporturile electrice, toate acestea cu finantari de la BERD si de la bugetul local. Dupa 15 ani de tergiversari, Sibiul este singurul oras care a reusit sa puna in valoare o fortificare medievala: Sediul Filarmonicii „Sala Talia“, care in 1958 a fost incendiata, dupa care a fost transformata in club muncitoresc si cinematograf. •

Nostalgia unui Paris mai mic

Bucurestiul este in atentia arhitectilor din 1943, cind s-a realizat primul proiect de conservare a centrului istoric, dar de-abia anul trecut au inceput lucrarile de reabilitare. Cladirile nu au fost renovate pina acum, 80% dintre ele fiind preluate abuziv sau lasate in paragina. In momentul in care s-au pus in aplicare planurile de renovare, au aparut primele conflicte: pentru a se putea lucra in conditii sigure, circulatia trebuia oprita, iar comerciantii au protestat pentru ca nu-si mai puteau aproviziona spatiile comerciale. Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu“ a cistigat acum patru ani, prin licitatie, posibilitatea de realizare a unui „Plan Urbanistic Zonal pentru centrul istoric al Bucurestiului“, finantat din bugetul local. „Indicata este reabilitarea in profunzime, deoarece structurile sint fragile“, declara Nicolae Lascu, seful de proiect si prorector al Universitatii „Ion Mincu“. In urma cu doi ani s-a aflat ca 60% dintre terenuri erau intr-o situatie neclara. Familiile traiesc aici in conditii insalubre, iar daca initial se discutase ca acestea sa fie evacuate, acum au posibilitatea sa fie scutite de impozite daca-si renoveaza apartamentele. Lascu a adaugat ca „din proiectul nostru am exclus comercializarea din zona pentru ca se schimba specificul unui centru istoric. Sintem de parere ca ar trebui totusi sa se desfasoare aici micul comert specific unui centru istoric“. La vara, cu finantari BERD si cu bani din bugetul local, se inlocuiesc retelele edilitare, se repara strazile, se modernizeaza aleile pietonale, se construiesc noi parcari, magazine si restaurante.

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Actiunile BRD-GSG sint usor subevaluate, iar cele de la Banca Transilvania si Banca Comerciala Carpatica, supraevaluate. La TLV, indicele PER este 35, la BCC - aproape 36, iar la BRD - doar 25.

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Iulian Panait, presedinte KTD Invest.

Banca Transilvania a inregistrat anul trecut venituri totale, in crestere cu peste 44% pina la 809 milioane de lei, iar profitul net a crescut in aceeasi perioada de la 60,8 la 99,6 milioane (+63,8%). Deoarece Banca Transilvania a obisnuit actionarii cu actiuni gratuite sau oferite spre subscriere la pret sub cel de tranzactionare (ultima majorare de capital de anul trecut a condus la o crestere a numarului de actiuni cu 77%), profitul pe actiune inregistreaza o scadere de la 0,0456 lei, in 2004, la 0,0421 lei, in 2005. In aceste conditii, indicatorul PER inregistreaza o crestere de la 20,7, in 2004, la peste 35 la nivelul actual de tranzactionare. Valoarea uzuala de pe pietele mature de capital a acestui indicator pentru sectorul financiar este de 10-15. Dupa comunicarea datelor financiare, pretul a urcat la un maxim de 1,51 lei, iar saptamina urmatoare a fost incheiata la nivelul de 1,48 lei, in crestere cu peste 19% fata de nivelul de la sfirsitul anului trecut.

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Actiuni prea scumpe si la Carpatica

In cazul Bancii Comerciale Carpatica, rezultatele preliminare arata un profit net pe actiune de 0,0172 lei, ceea ce raportat la pretul curent de piata de 0,6200 lei/actiune este echivalent cu un PER de 36. Acesta este aproape identic cu cel al actiunilor TLV si indica faptul ca la momentul actual piata evalueaza relativ corect aceste actiuni sau le supraevalueaza usor

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
PER de 25 la BRD

Pentru ca in cazul BRD-GSG nu dispunem de rezultate preliminare pe anul 2005, am fost nevoiti pentru comparatie sa calculam PER-ul pornind de la profitul net pe actiuni din ultimele 12 luni de raportare disponibile (adica perioada septembrie 2004-septembrie 2005). Rezultatul acestei estimari arata o valoare a acestui indicator de aproximativ 25, ceea ce ne conduce la concluzia ca pe termen mediu si lung potentialul de crestere al pretului este mai mare in cazul BRD decit in cazul celorlalte doua banci si ca piata la momentul actual subevalueaza usor aceste actiuni. Ramine sa vedem insa daca si rezultatele financiare preliminare, care vor aparea in saptaminile urmatoare, vor confirma aceste prezumtii. •

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Fondul Proprietatea - Noua Cuponiada
10 martie 2006


Primii sapte proprietari, ale caror bunuri nationalizate in perioada regimului comunist nu pot fi retrocedate in natura, au primit ieri de la premierul Tariceanu actiuni la Fondul Proprietatea.

"Multumesc prea mult la toti ministrii si la domnu’ presedinte al tarii ca acum am si eu un sprijin la mana", a declarat bulibasa Gheorghe Badea care a primit actiunile in schimbul unei case. "E bune si astea ca e valoroase", crede bulibasa. La ce sunt bune si cum le poate juca la bursa nu prea stia insa. Cu ce se mananca bursa n-are habar nici Gheorghe Nicolae, a carui proprietate e acum pe fundul unui lac de acumulare. (Florina Zainescu)
284897
Sursa: Jurnalul National

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Fondul  Proprietatea

Case?L;ocuinte?

6.7KB

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Premierul Tariceanu a inmanat primele certificate de actionar la Fondul Proprietatea
10 martie 2006




Primul-ministru a subliniat ca infiintarea Fondului Proprietatea ca solutie de despagubire pentru fostii proprietari care nu-si mai pot recupera bunurile in natura "era un lucru necesar de la bun inceput, in virtutea dreptului la proprietate".

Actiuni contra proprietati
Potrivit primului-ministru, solutia distribuirii de actiuni catre fostii proprietari care nu-si pot recupera bunurile in natura este cea mai potrivita, pentru ca nu implica eforturi bugetare.
"In locul unui efort bugetar care era greu de suportat si care probabil s-ar fi intins pe o lunga durata de timp, s-a gasit o solutie concreta, palpabila si care sa poata da acestor oameni o valoare certa de care sa se poata bucura. Ne-am imaginat acest Fond Proprietatea in care sa colectam o serie de active ale statului sau contravaloarea unor active importante si care sa confere acestor titluri o valoare certa, o valoare importanta", a spus seful executivului.
Tariceanu a aratat ca se are in vedere ca Fondul Proprietatea "sa devina un titlu cat mai atractiv". El a spus ca in momentul de fata exista garantii ca Fondul va avea o serie de venituri importante, cum ar fi cele din privatizarea BCR.

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Actiuni  la  Fondul Proprietate

la  fondul

8.4KB

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Totodata, premierul a precizat ca "despagubirile nu sunt limitate, astfel incat si cei care au avut averi importante vor primi despagubiri juste".
Tariceanu i-a asigurat pe actualii si viitorii actionari ca vor primi o valoare certa care va compensa bunurile confiscate in perioada regimului comunist.

Actionari confuzi
La randul lor, primii sapte posesori de certificate de actionari, in mare parte oameni simpli, s-au declarat multumiti de atestatele primite desi mai multi au declarat ca nu stiu ce sa faca cu ele. Valoarea certificatelor inmanate se ridica la 8,7 miliarde lei noi.
Presedintele Consiliului de Supraveghere a Fondului Proprietatea, Nicolae Ivan, a declarat ca listarea la bursa a Fondului va fi facuta in prima jumatate a acestui an.
Nicolae Ivan a estimat numarul posibililor actionari la 120.000-180.000. El a precizat ca saptamana viitoare va fi selectata firma de avocatura internationala care va organiza procesul de selectie a administratorului.
Fondul Proprietatea a fost infiintat la sfarsitul anului 2005 ca solutie de despagubire a proprietarilor deposedati de regimul comunist si carora nu li se mai pot restitui in natura averile. Fondul detine in portofoliu actiuni la 114 companii de stat, iar capitalul social se ridica la 3,9 miliarde de euro.

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Au fost Si probleme
In urma cu o saptamana, Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget-finante a Senatului, a declarat ca Fondul Proprietatea nu indeplinea conditiile de transparenta solicitate pe piata valorilor mobiliare si nu putea fi listat la bursa in termenul prevazut de lege, pana la jumatatea anului. Vosganian a explicat ca firmele care fac parte din portofoliul Fondului Proprietatea ar fi trebuit sa fi fost listate, la randul lor, la bursa, insa numai 60 din cele 114 companii, indeplinesc aceasta conditie si, mai mult, actiuni ale celor mai importante companii - Loteria, Imprimeriile, Aeroportul, companiile de utilitati, etc - nu erau cotate pe piata valorilor mobiliare. Din acest motiv, Vosganian i-a solicitat ministrului pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, sa transmita Guvernului propunerea de a accelera listarea companiilor cuprinse in programul pentru o piata de capital puternica. Totodata, Vosganian propusese introducerea unui "program de semnificatie", prin care listarea sa se faca in functie de un audit, obligatoriu doar in cazul companiilor care nu sunt in prag de faliment.
Vosganian a mai afirmat ca, cel mai probabil, modificarea legii se va face printr-o ordonanta guvernamentala, pentru a se economisi timp, initiativa apartinand Ministerului Finantelor Publice. "Trebuie sa evitam orice risc. Fondul Proprietatea trebuie sa se bucure de incredere, iar opinia publica trebuie sa fie informata pentru ca actiunile acestuia sa aiba o valoare cat mai apropiata de cea nominala", a declarat Vosganian.

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
De la Agentia de Valorificare a Activelor Statului se vor transfera urmatoarele participatii:
5.1 - 37,808% din SC Electroconstructia Elco Pitesti SA
5.2 - 70% din SC Bemo Beius SA
5.3 - 18,249% din S.C. Diverprest Oradea S.A.
5.4 - 1,682% din SC Fabrica de Scule Rasnov SA
5.5 - 10,947% din SC Mecon Brasov SA
5.6 - 79,052% din SC Nitrosere Fagaras SA
5.7 - 79,052% din SC Pensiunea Pastravarie Floarea Reginei (Edelweiss Hotel) SA
5.8 - 70% din SC Carom Asigurari Bucuresti SA
5.9 - 17,365% din SC Centrofarm Bucuresti SA
5.10 - 12,124% din SC FECNE Bucuresti SA
5.11 - 9,769% din SC Gerovital Cosmetics Bucuresti SA
5.12 - 6,519% din SC Laromet Bucuresti SA
5.13 - 68,322% din SC Prestari Servicii Bucuresti SA
5.14 - 78,972% din SC Primcom Bucuresti SA
5.15 - 70% din SC Procas Bucuresti SA
5.16 - 15,172% din SC Romatel Bucuresti SA
5.17 - 35,449% din SC Romconsuc Bucuresti SA
5.18 - 100% din SC Societatea de Strategie pentru Piata de Gros SA
5.19 - 20% din Societatea Nationala de Petrol si Gaze Petrogaz Bucuresti SA
5.20 - 42,795% din SC Telerom Proiect Bucuresti SA
5.21 - 30,652% din SC Tricodava Bucuresti SA
5.22 - 20% din SC World Trade Center CCIB Bucuresti SA
5.23 - 33,000% din S.C. Bat Service Buzau S.A.
5.24 - 48,035% din S.C. Cerealcom Buzau S.A
5.25 - 5,354% din S.C. Comcereal Fundulea S.A.
5.26 - 45,374% din S.C. Autopilotaj (scoala de soferi amatori) Resita S.A.
5.27 - 5,963% din S.C. Bega Minerale Industriale (expl. min. Aghires) Aghiresu S.A.
5.28 - 11,364% din S.C. Comcereal Cluj-Napoca S.A
5.29 - 4,330% din S.C. Electroconstructia Elco Cluj-Napoca S.A.
5.30 - 39,999% din SC Turdapan Turda SA
5.31 - 8,194% din S.C. Big Trade Constanta S.A.
5.32 - 54,545% din S.C. Conex Cordial Constanta S.A.
5.33 - 6,632% din S.C. Coral Mod Mangalia S.A.
5.34 - 7,108% din S.C. Restaurant Cherhana Constanta SA.
5.35 - 2,684% din SC Santierul Naval Constanta SA
5.36 - 46,914% din SC Vitacom Sf. Gheorghe SA
5.37 - 4,755% din SC Mechel Targoviste SA
5.38 - 21,599% din S.C. Mechim Titu S.A.
5.39 - 6,144% din SC Otelinox Targoviste SA
5.40 - 67,700% din S.C. Multiprestservice Craiova SA.
5.41 - 7,378% din S.C. Retizoh Craiova S.A.
5.42 - 5,560% din S.C. Semrom Oltenia Craiova S.A.
5.43 - 37,675% din SC Alcom Galati SA
5.44 - 5,144% din S.C. Cerealcom Giurgiu Giurgiu S.A.
5.45 - 10,031% din S.C. Comcereal Miercurea Ciuc S.A.
5.46 - 6,153% din S.C. Comixt Miercurea Ciuc S.A.
5.47 - 59,998% din S.C. Astoria Deva SA.
5.48 - 95,148% die S.C. Comtom Tomesti SA.
5.49 - 13,821% din S.C. Familial Restaurant Iasi S.A.
5.50 - 21,568% din S.C. Fortus Iasi SA.
5.51 - 30,429% din SC Frigocarne Iasi SA
5.52 - 9,850% din SC Danubiana Popesti Leordeni SA
5.53 - 3% din SC Petrom Aviation Bucuresti SA
5.54 - 12,324% din SC Studiourile Media Pro Buftea SA
5.55 - 37,389% din SC A Con Baia Mare SA
5.56 - 39,599% din SC Comar Baia Mare SA
5.57 - 9,638% din S.C. Marlin Ulmeni S.A.
5.58 - 40,617% din SC Forsev Drobeta Turnu-Severin SA
5.59 - 10,076% din S.C. Mecanoenergetica Gura-Vaii Drobeta Turnu Severin S.A.
5.60 - 38,869% din SC Severnav Drobeta Turnu-Severin SA
5.61 - 7,691% din SC Azomures Targu Mures SA
5.62 - 7,967% din SC Carbid-fox Tarnaveni SA
5.63 - 69,949% din S.C. Comsig Sighisoara S.A.
5.64 - 8,744% din S.C. Grand Targu Mures S.A.
5.65 - 17,489% din S.C. Salubriserv Targu Mures S.A.
5.66 - 7,176% din S.C. Zamur Targu Mures S.A.
5.67 - 15,996% din SC Commetex Piatra Neamt SA
5.68 - 18,171% din SC Alro Slatina SA
5.69 - 7,559% din S.C. Chimtex Bals S.A.
5.70 - 1,690% din S.C. Ciocirlia Ploiesti S.A.
5.71 - 15,429% din SC Palace Sinaia SA
5.72 - 2,586% din SC Petrotel Lukoil Ploiesti SA
5.73 - 5,106% din SC Elcond Zalau SA
5.74 - 20,029% din S.C. Antrepriza Constructii Barbu Satu Mare S.A.
5.75 - 22,521% din S.C. Bentoflux Satu Mare S.A
5.76 - 42,611% din SC Miorita Satu Mare SA
5.77 - 6,814% din S.C. Resib Sibiu S.A.
5.78 - 39,999% din SC Transilvania - Com SA
5.79 - 7,622% din SC Cetatea Suceava SA
5.80 - 71,896% din SC Alcom Timisoara SA
5.81 - 2,804% din SC Bega Pam Timisoara SA
5.82 - 15,620% din SC Remat Timis Timisoara SA
5.83 - 5,131% din SC Piese-auto Tulcea SA.

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Primele hirtii date la Proprietatea
10 martie 2006


Premierul Calin Popescu Tariceanu a inminat ieri primele certificate de actionar la Fondul Proprietatea. Din pacate, nu se stie si data la care hirtiile vor putea fi transformate in bani.

Primul-ministru Calin Popescu Tariceanu a dat ieri primele sapte certificate de actionar la Fondul Proprietatea. Seful Executivului a subliniat cu aceasta ocazie ca infiintarea Fondului Proprietatea este o solutie de despagubire pentru fostii proprietari care nu-si mai pot recupera bunurile in natura.

Actiuni de 8,7 milioane RON
Primii sapte posesori de certificate de actionari, in mare parte oameni simpli, s-au declarat multumiti de atestatele primite, dar au declarat ca nu stiu ce sa faca cu ele. Valoarea certificatelor inminate ieri se ridica la 8,7 milioane RON, adica 2,48 milioane de euro. Presedintele Consiliului de Supraveghere a Fondului Proprietatea, Nicolae Ivan, a estimat numarul posibililor actionari la 120.000-180.000. El a precizat ca saptamina viitoare va fi selectata firma de avocatura internationala care va organiza procesul de selectie a administratorului.

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Primul  Ministru  Tariceanu

tariceanu

8.2KB

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Listarea fondului, o necunoscuta
Din pacate, data la care Fondul Proprietatea va intra cu adevarat in ringul bursier nu este prea sigura, cu toate ca oficialii romani cred ca asta se va intimpla in vara acestui an. Dar legea care reglementeaza infiintarea fondului este deja depasita, iar cotarea la bursa a actiunilor se poate amina pe termen nedefinit. Presedintele Comisiei de buget-finante a Senatului, liberalul Varujan Vosganian, a anuntat deja ca este necesara modificarea legii care reglementeaza infiintarea Fondului. Vosganian a mai afirmat ca, cel mai probabil, modificarea legii se va face printr-o ordonanta guvernamentala, pentru a se economisi timp, initiativa apartinind Ministerului Finantelor Publice.

Ce putem face cu certificatele
E drept, cei care astazi au primit certificatele de actionar la Fondul Proprietatea au declarat ca nu stiu ce sa faca cu ele. Cum nu pot fi vindute oficial pe bursa, am incercat sa aflam pentru cei care au astfel de hirtii la ce le pot folosi. Teoretic, ar exista doua variante de a tranforma intr-un fel hirtiile in bani. Sa le punem gaj la banci, in cazul in care am luat un imprumut, sau sa le vindem unei terte persoane printr-un notar. "In general, aceste certificate sint titluri de valoare, iar bancile ar trebui sa le accepte ca garantie. Dar acum, in functie de politica fiecarei banci, ele pot fi luate in calcul la 30-50% din valoarea lor", sustine Iulian Panait, presedintele firmei de consultanta financiara KTD Invest. "La ora actuala nu cunosc o banca sa accepte drept garantie certificatele de la Fondul Proprietatea. E drept, astazi s-au dat primele. Pe viitor e posibil ca bancile sa le accepte. Dar cred ca asta se va intimpla dupa listarea fondului la bursa", sustine Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor. Potrivit Domniei sale, au mai existat actiuni care nu au fost listate si care au ajuns apoi bune de hirtie igienica. "Sa nu uitam ca s-au eliberat actiuni si la Dracula Park si nu s-a mai intimplat nimic", a adaugat Radu Ghetea. •

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
kofilm
Administrator

Inregistrat: acum 20 ani
Postari: 2163
Proprietatea face 3,9 miliarde de euro

Fondul Proprietatea a fost infiintat la sfirsitul anului 2005. Fondul detine in portofoliu actiuni la 114 companii de stat, iar capitalul social se ridica la 3,9 miliarde de euro. Cele mai cunoscute societati din portofoliul fondului sint Loteria Romana, companiile de distributie de energie, Romgaz, Distrigaz etc.
285223
Sursa: Cotidianul

_______________________________________
Baieti scrieti! Nu va  ingropati TALANTUL!
Kf
pus acum 20 ani
   
Pagini: 1  

Mergi la